am si eu un fan fik...e facut de mn..si e si primul pe care il fac...
deci...astept sa comentati....sa comentati si iar sa comentati....nu cred ca e prea reusit...dar in fine....tre sa vad parerile altor perosoane....nu?
"Oare de ce sa sufar mereu?...si de ce sa sufar numai eu...?" ....asta se intreaba Karina mereu...." de ce numai ea?"...
Acum stai...in ploaia de toamna ...sta acolo...in fata lor si isi aminteste cum era acum ceva vreme.....isi aminteste fiecare cuvant..fiecare vorba a lor...:
-Karina?...Vii cu noi la verisoara ta?
-Nu mama...doar stii ca detest locul acela...stii cumplit de bine ca urasc sa merg acolo...mai bine stau acasa...
-Bine....fie cum vrei...vei sta acasa dak asa vrei...dar...te poti razgandi cand vrei...
-Multumesc mama....dar am hotarat sa stau acasa....
Parintii mei si-au facut bagajele pentru ca sa plece....S-au pregatit si au iesit pe usa...au pornit spre gara...S-au uracat in tren si au plecat...Iar eu...nebanuind nimic mi-am vazut de ale mele...faceam un poriect pentru un amic...am stat in fata calculatorului pana la 2 noaptea...pana am terminat...si apoi m-am dus la culcare...ca ma doborase somnul...dimineata...am fost trezita de un telefon....era un numar de fix...nu il cunostea....am raspuns:
-Da?
-Buna ziua...dumneavoastra sunteti domnisoara Karina?
-Da...dar...de ce intrebati?
-Imi pare sincer rau ca trebuie sa va dam aceasta veste proasta...dar...va rogam sa veniti urgent la spitalul Onesti...
-Dar..va rog..ziceti-mi ce s-a intamplat...va rog...
-Imi pare rau ....dar v-a trebuie sa...mai bine veniti si va v-ao explica aici totul...
-Bine...am sa vin cu debutantul tren...adica cel de la ora 9:00 ..pe la oara 10 voi fi in spital...
-Va multumesc...O zi buna!
-Multumesc la fel...Buna ziua!
-Buna ziua!
Dupa acest telefon ciutat...stateam cu sufletul la gura sa vad ce vor de la mine...ceasul indica aproximativ ora 9:00 si am plecat intr-un suflet spre gara...m-am suit in tren si...stateam si ma gandeam la ce sa se fi putut intampla.Dupa un drum de vreo 40 de momente am ajuns si in orasulunde sta si verisoara mea....Din gara am fost insotita pana la spital de 2 politisti...si...din caza aceasta eram tot mai nelinistita..nimeni nu a vrut sa-mi zica nimic altceva in afara de faptul ca trebuie sa ma duc la spital
Am ajuns si in incinta spitalului...si...mi s-a zis totul...ceea ce s-a intamplat...era si verisoara mea acolo...impreuna cu tatal si mamai ei..si plangeau...Eu...cum stateam si ascultam ceea ce imi ziceau cei 2 politisti care ma insotisera de la gara pana la spital...am bufnit in plans...plangeam...si plangeam....si nu ma mai puteam opri...am plans aproape toata ziua...acolo..pe coridurul spotalului...
Am fost dusa acasa la verisoara mea...si acolo...nu afceam nimic altceva inafara de plans...Am plans pana am adormit...si inca mai suspinam si in somn...a doua zi...mi-a s-a expliacat mai detaliat cu au murit parintiii mei...amandoi au fost implicati intrun accident de masina...si...au murit amandoi...pana si fiul surorii mele...Lucy...care era in strainatate....au murit cu totii...
A necesită sa-i aducem acasa...la mine...unde stateam acum singura...la mormantarea lor nu am fost decat eu,verisoara mea...si unchiul si bunica....in rest nu a mai venit nimeni....
Au fost imormantati..in aceasta toamna....sun acest pom....sunb care stau eu...udata de lacrimile norilor ce plang impreuna cu mine....sub acest pom ce-si pierde incetul cu incetul toate frunzele...frunze ce acopar mormintele famileiei mele neinsufletite...
S-a innoptat...e aproape 10 noaptea...si eu inca imi vars lacrimile impreuna cu norii...lacrimi ce ud pamantul in care parintii mei sunt inmormantati...
_________________
[URL=http://imageshack.us]
[/URL]
Cautare
fan fiction
